in fata lui, in genunchi… 

o, doamne!

parul blondiu, moale, stralucea placut in lumina dupa-amiezei de toamna, unduindu-se in ritmul miscarilor capului. avea niste buze roz, pline, nu foarte mari, dar placut conturate si luand o forma perfecta atunci cand tinea gura usor intredeschisa. ii venea sa o apuce de par si sa-i ghideze miscarile capului asa cum vroia el. dar ar fi fost prea simplu. era mult mai bine asa, sa se lase complet in voia ei, torturat intr-un ritm pe care nu-l putea controla. imprevizibilul este totul. de-asta nu poti sa te gadili singur: stii unde te vei atinge, stii ce o sa faci. dar celalalt te atinge intotdeauna altfel decat ai vrea, in alte locuri, in alt ritm.

nu vroia sa intervina deloc. stia ca o sa dureze mai mult, ca si cum in loc de rapid s-ar fi urcat in personal. dar savura fiecare intrerupere, fiecare schimbare de ritm, fiecare oprire neprevazuta. percepea cu acuitate detalii complet disparate, in secvente, printre contractii necontrolate la care inchidea ochii:

pasi in spatele usilor din sticla mata, inchise. cineva pe tocuri. probabil simona. daca ar fi intrat? in sala respectiva se intra fara sa ciocani. de altfel nu poti ciocani in niste usi de sticla. si daca intra? in dreapta balconul deschis, o zi superba. pe peretele varuit un miriapod trecea repede, unduindu-si zecile de picioare. simtea direct pe piele miscarile vibratile, electrice.

ii venea sa urle, mai repede, mai repede. deja depasise pragul fara intoarcere. era foarte aproape de destinatie, aproape acolo. nici o amanare nu-l mai putea salva. stranse cat putu colturile canapelei in pumni, cu capul lasat pe spate, si ochii intredeschisi. apoi ii inchise de tot si nu mai gandi nimic. o secunda. doua. trei. exploda. abdomenul ii zvacnea, impingand inainte necontrolat. tremura tot.

privi in dreapta, miriapodul tocmai iesea din raza lui vizuala. in doar 2 secunde disparuse. cand traversase tot peretele? brusc, se deschisera usile: simona.

peste doua luni simona devenea sotia lui. renata, cea pe care simona o surprinsese  in fata lui, ingenuncheata,  impreuna cu sotul acesteia, care nu banuia nimic, le deveneau nasi.

- Dar voi de ce nu aveti papusa imbracata in mireasa pe capota? Uite, o sa fiu eu mireasa de pe masina voastra. Ati putea sa ma lipiti cu scotch sau ceva…

- Bine, tu nu prea mai esti imbracata in mireasa. Nu prea mai esti imbracata deloc… rase Adi pe sub mustati.

-Ai dreptate. Si isi dadu jos cu o miscare bine studiata bikini in care ramasese. Era aproape goala, doar cu jartiera si in pantofi. Apoi se urca pe capota si-si scoase unul:

- Ei, cine bea sampanie din pantof?

Adi facuse deja un pas inainte. Simona inclina sticla de sampanie spre pantof. Apoi se razgandi si turna direct pe ea, lasand sa se prelinga printre sani, peste pantece, in jos spre coapse. Adi se apropie si sorbi repede sampania rece de pe pielea calda. Cristi se apropie si el.

-Hei, nu va inghesuiti, e pentru toti! Pe rand! Sau poate nu… Si continua sa toarne din belsug. Deja se udase aproape toata si pielea ii lucea in penumbra, pe masura ce bulele se zvantau pocnind una cate una. Cei doi martori erau in transa.

Adi se apleca si incepu sa linga incet sampania prelinsa pe unul din picioarele miresei. Parea ca-si face bine treaba, pentru ca aceasta il rasplati turnand inca putin. Apoi ii facu semn lui Cristi sa se apropie si el. Isi turna usor pe gat si pe sani si-si lasa capul pe spate. Cristi nu mai rezista si se apuca si el sa linga licoarea de pe gat, apoi, prinzand curaj de pe unul din sani. Pieptul arcuit cu sfarcurile tari arata ca o statuie de bronz in lumina argintie a noptii.

…

Peste ceva vreme, o masina trecu prin apropiere si lumina pentru cateva secunde scena. Nu era usor sa-ti dai seama ce se intampla. Asemeni unui grup statuar, trei trupuri goale inlantuite, o femeie intre doi barbati: brate, picioare si trupuri impletindu-se, serpuind si strivindu-se unul de celalalt. Prinsa cu picioarele in jurul mijlocului unuia si cu bratele incolacite de gatul celuilalt nu parea sa-si doreasca prea tare sa fie eliberata. Salta ritmic si zvacnea salbatic, ca posedata. Cam asa si era. Gafaia si incepu sa scanceasca. Isi infipse unghiile in grumazul celui ce o tinea din spate si se incorda din toate puterile. Apoi incepu sa tipe necontrolat.

-Nu vroiai tu sa fii papusa de pe capota? Uite, acum esti in centrul atentiei noastre! De pe capota direct in mijlocul distractiei!

Un telefon suna dar nimeni nu-i dadu atentie. Abia peste vreun sfert de ora, cand cei trei stateau deja intinsi unul langa altul pe capota masinii, telefonul suna din nou.

-Alo! Da. Da. Noi am furat-o! E aici cu noi. E bine. In perfecta stare…

Ziua cea fericita deja se terminase si incepea noaptea zilei urmatoare. Si parca se mai terminase ceva. Sau pierduse ceva. Era oricum destul de nelinistita.

- Pot sa dansez si eu cu mireasa? Era un fost coleg, destul de simpatic.

- De ce nu?

Era cam ametita, asa ca a domolit elanul cu care o invartea colegul cel impetuos.

Acesta, fie pentru ca era si el ametit, fie din alte motive, a interpretat diferit incetineala ei. A lipit-o mai strans la piept (cat se putea cu corsetul ce o tinea prizoniera) si a inceput sa-si miste incet mainile pe corpul ei. Noroc ca luminile erau aproape stinse si nu i-a observat nimeni indrazneala.

- Stii, de mult vroiam sa-ti spun ceva. Nu vrei sa iesim putin la aer?

Au iesit impreuna pe terasa. Ii aranja valul care parea sa se fi desprins putin.

- Stii, eu intotdeauna…

-Aaa! Aici era! Gata, ai rapit-o deja? Hai, am masina jos! S-o intindem repede pana nu iese mirele sau nasul! Si, fara sa astepte raspuns, intrusul galagios ii trase pe amandoi dupa el.

Conducea destul de repede, lasand in urma restaurantul unde se tinea nunta.

-Unde-o ducem? Si se intoarse spre cei doi de pe bancheta din spate. Ia zi miresica?! Ce rosie te-ai facut! Pai credeai ca scapi?

- Nu vreau sa ma duceti prin vreo carciuma afumata si plina ochi de lume! Era asa bine pe terasa… Mai bine mergem undeva la aer… Undeva sub cerul liber. Mi-e cald. Si fara sa mai spuna nimic incepu sa se dezbrace. Isi dadu jos pantofii, apoi valul si incerca sa-si desprinda corsetul.

- Cristi, ma ajuti te rog? il ruga pe cel de langa ea, de pe bancheta din spate. Acesta ramase uluit, nu intelegea bine ce se inampla.

- Daca tot ati rapit mireasa cred ca trebuie sa se si intample ceva, nu? Si cum ramane cu noaptea nuntii? Eu chiar vreau sa se intample ceva in noaptea asta, nu doar sa zambesc tuturor si sa fac frumos la camera. Ati rapit mireasa, asumati-va raspunderea, faceti ceva cu ea. Ah, ma strange asa tare corsetul asta.

Spunand asta reusi sa-l desfaca singura. Trase de sireturi, il dadu la o parte si… surpriza! O pereche de sani superbi tresarira eliberati in sfarsit. Soferul tragea cu ochiul in oglinda retrovizoare si nu-i venea sa creada. Isi spunea ca trebuie sa fie trotilata bine, dar nu indraznea sa intervina, sa o opreasca.
- Simona, ce naiba faci? spuse Cristi fara prea mare convingere. Dar ea se arunca brusc asupra lui si-l saruta.

- Sampania, unde e sampania? striga apoi.

- E aici, in fata, langa mine. zise Adi.

- Bine, hai du-ma undeva pe un camp si hai s-o desfacem o data! Se chinuia sa traga si restul rochiei in jos.

- La naiba, ajutati-ma sa scap de chestia asta!

Cristi avea inca retineri.

- Hai ma, stiu ca esti inebunit dupa mine, nu te mai codi atata! Soferul se intoarse curios spre cei doi. Ii placea ce vedea. Isi lua inima in dinti:

-Hai Cristi, ajuta fata! E ultima ei noapte de libertate, are voie sa-si mai faca o pofta. Si rase. Vad ca ti s-au cam aburit ochelarii!

- Da, si pantalonii i s-au cam umflat… Ia sa vedem. Simona incepu sa-l atinga usor cautand fermoarul. Mai bine ii desfacem, nu? Sa eliberam monstrul, haha…

Soferul ajunse in fine intr-un loc ce parea pustiu, langa o padure si trase pe dreapta. Stinse farurile. Luna lumina destul de tare, atat cat sa poata zari ce se intampla in spate. Nu-i venea sa creada.

Deschise usa, cobori din masina si desfacu sampania. Dopul pocni si din sticla tasni spuma alba si acidulata. Mireasa sari si ea din masina, lasandu-l pe Cristi debusolat:

-Da-o incoace. Nu vezi ca se risipeste? Si o duse repede la gura. Bau cu lacomie, si incepu sa dea pe ea. Lichidul efervescent i se prelingea pe gat si pe sanii care se intarira instant. Bulele straluceau in bataia lunii spargandu-se una cate una.